Despre vinuri: rose, rosii si albe; asocieri culinare

Vinul – “poezia imbuteliata” a tuturor timpurilor

O bautura cu traditie, ce a unit si separat, pe rand, clase sociale si culturi, vinul ocupa un loc fruntas intre elementele culturale si sociale. 
A fost, pe rand, bun pretios rezervat faraonilor si preotilor de rang inalt, muza pentru poemele grecilor, ofranda pentru altare, dar si rasplata maselor si simbol al bunului gust. Si astazi, vinul ramane companion rafinat pentru seri memorabile si cadou elegant deopotriva.

Consumatorii de “nectar din struguri” sunt de 2 tipuri: cei care il aleg si il cumpara la intamplare, dupa intuitie si pret si cei care isi doresc sa obtina sinergia perfecta intre aromele vinului si cele ale preparatelor culinare.

Gastronomia si vinul

Alegerea meniului pentru orice ocazie “dicteaza” sortimentul de vin potrivit, insa preferintele de consum sunt cele care pot inclina balanta. 
Totodata, o asociere corecta potenteaza atat gustul preparatelor gastronomice, cat si aroma vinului, lasand palatul sa descopere noi nuante, pe care altfel le-ar pierde. 
Adesea, criteriile trasate de specialisti cuprind: ingredientul dominant, modul de preparare, specificul dish-ului, textura acestuia, corpolenta vinului.

Regulile generale din domeniu sugereaza:

- Carnea alba (peste, pui, curcan) se alatura perfect unor vinuri albe sau rose
- Carnea rosie (miel, vita, iepure, vanat, rata, gasca, porc) este servita intotdeauna langa un vin rosu, corpolent
- Dish-urile din legume se insotesc de vinuri albe (salata Caesar – Chardonnay, Sauvignon Blanc) 
- Sosurile se asociaza cromatic: sos alb (cu branza ori smantana) – vin alb, sos rosu (cu tomate) – vin rosu
- Combinatii de tipul amar-amar, sau acid-acid nu sunt cele mai “fericite”, fiind mai degraba de evitat
- Se asociaza cu succes insa dulce-sarat / dulce-amar si acid–grasimi (gusturile opuse se complimenteaza).

Vinurile rafinate cer mancaruri gourmet: 

- Foie Gras – Sauternes sau Bergerac (vinuri albe, dulci), dar si Graves sau Grand Cru (vinuri albe, seci)
- Scoici – pot fi scoase in evidenta de un Pinot Grigio (alb), dar si de Pinot Noir, Merlot, sau Dolcetto (rosii)
- Sushi si fructe de mare – sunt perfecte alaturi de Chardonnay, Pinot Grigio (albe, seci) sau de vinuri rose
- Prosciutto – devine mai aromat alaturi de Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay (albe), dar si de Sangiovese (rosu).

Multi somelieri recomanda asocierile pe criterii geografice ca fiind cele mai potrivite:

- Preparatele frantuzesti (supa crema de ceapa, branzeturi, melci) – cu vinuri de Bordeaux sau Bourgogne
- Mancarurile italiene (paste, pizza, combinatii cu prosciutto) – cu Lambrusco, Montepulciano, Moscato, sau Chianti
- Dish-rile din Portugalia, Caldeira, sau Alcatra – cu vin de Porto
- Mancarurile romanesti (sarmale, platouri cu aperitive din carne de porc, chiftele, friptura de vanat, ciulama, pilaf) – cu vinuri romanesti (Feteasca, Sarba, Tamaioasa, Cramposie, Rara Neagra, Babeasca Neagra, Negru de Dragasani). Totodata preparatele se acompaniaza cu vinuri de casa, ori vinuri tinere.

Vinurile fructate se asociaza unor mancaruri acide, sau acre, dar si unor preparate gatite la abur, ori unor mancaruri vegetariene. Un vin fructat va potenta totodata gustul unui desert pe baza de fructe, sau a unei creme usoare.
Specialistii sustin ca vinul ar trebui sa fie mai dulce decat desertul. Sugestiile lor de servire pot fi cat se poate de neobisnuite: un platou cu cirese, o ciocolata amaruie si un vin rosu dulce.  

Dincolo de regulile de baza, somelierii recomanda:

- Ordinea de servire a vinurilor: vinurile albe inaintea celor rosii, vinurile tinere inaintea celor invechite, vinurile usoare inaintea celor corpolente si vinurile seci inaintea celor dulci
- Temperatura de servire: vinul rosu – la temperatura camerei, vinul alb – racit; vinul rece inaintea celui la temperatura camerei
- Anotimp si temperatura de afara: vinurile usoare sau spumante – pentru zilele toride, vinurile tari, corpolente – pentru zilele reci
- Vinul folosit in prepararea unui fel de mancare, va fi servit si in timpul mesei.

Despre vinul rosu

Bautura de culoarea rubinului are foarte multe beneficii datorita continutului ridicat de polifenoli. Astfel, consumul moderat mentine o buna sanatate cardiovasculara, antioxidantii lupta impotriva radicalilor liberi, iar flora intestinala se bucura de prezenta unui probiotic natural.
Spre deosebire de vinul rosu tanar, intens, purpuriu, cu indicii violacee (mai aromat pe palat), cel matur capata nuante caramizii odata cu trecerea timpului, iar gustul este usor mai estompat.
Cantitatea de zaharuri prezenta intr-un litru de vin rosu sec este de doar 4 grame. Sulfitii din bautura sunt net mai putini decat cei prezenti in painea procesata (cu termen lung), sau in vinurile albe. Vinul rosu are o aciditate mai scazuta decat cel alb si este mai complex structural si aromatic.
Pentru obtinerea unei singure sticle de vin rosu (750 ml) sunt necesare 800-900 de boabe de struguri. Din miezul strugurilor rosii se poate obtine si vin alb (Blanc de Noir). Temperatura de pastrare a licorii este de 11-13°; cea de servire este de 13-16°.

Vinul rosu face pereche perfecta cu branzeturile rafinate, carnea rosie, ciupercile si este optiunea neobisnuita de pigment natural pentru unii artisti. 
Pentru a experimenta cu adevarat toate nuantele unui vin rosu, mancati inainte o inghetata. 

La Expert Drinks, avem vinuri rosii de calitate, potrivite pentru mese in familie si preparate culinare sofisticate.  

Despre vinul alb

Ca si celelalte variante coloristice, vinul alb poate potenta gustul preparatelor culinare daca este ales respectandu-se mai multe criterii. 
Un prim detaliu ce merita urmarit in alegerea licorii este aciditatea. Este, pentru non-specialisti, acel “ceva” ce revigoreaza gustul dupa ce se ia o gura de vin din pahar si caracteristica ce imperecheaza bautura cu alimentele bogate in calorii. 

Fiecare soi de struguri are o compozitie acida diferita: 

- ridicata pentru Riesling si Sauvignon Blanc
- scazuta pentru Gewurtztraminer
- echilibrata pentru Chardonnay.

Un alt criteriu ce poate ajuta consumatorul in alegerea celui mai potrivit vin alb este cantitatea de zahar rezidual, ramas dupa fermentare. Cu alte cuvinte, ceea ce da gustul dulce sau sec, fara ca asta sa insemne direct si o aciditate crescuta, sau scazuta.

Anul de productie al vinului alb este un alt detaliu important ce poate inclina balanta unei experiente, potentand-o. Cele mai multe bauturi au indicatii de consum in primii cativa ani  dupa productie, insa unele sortimente (precum Chardonnay, sau Riesling) pot fi invechite. 
Culoarea vinurilor albe vechi va fi mai inchisa decat cea initiala, iar gustul fructat se va estompa pe masura ce anii trec.

Soiul de struguri (acelasi cu denumirea vinului, de cele mai multe ori) este o caracteristica ce trebui urmarita in alegerea oricarui vin alb. Fiecare soi este unic, fapt ce face ca fiecare licoare sa fie unica.

In final, pentru a putea completa tabloul unui vin alb de calitate, este necesar sa se cunoasca podgoria de provenienta, sau centrul viticol de productie, cu alte cuvinte: DOC (denumirea de origine controlata). Motivul? Este stiut faptul ca, in functie de caracteristicile zonei, clima si sol, acelasi soi de struguri poate da gusturi diferite unei bauturi.  

Atunci cand cauti vinuri albe de cea mai buna calitate, la Expert Drinks gasesti o oferta variata, atent aleasa, pentru experiente de consum de neuitat.

Despre vinul rose

Vinurile rose au fost printre primele tipuri de bauturi din struguri produse in istorie. Vinificatorii foloseau, de cele mai multe ori, tehnici care ii obligau sa stoarca strugurii imediat dupa recoltare. Abia mult mai tarziu au aparut prese care permiteau pigmentarea mai puternica a bauturii.

Stiati ca este foarte usor sa se confunde vinul rose cu vinul “blush” (alb-roz, cu gust fructat)?

Cum alegem un rose autentic? 

Vinul rose este nuantat dupa mai multe metode: 

- o fermentare de scurta durata a cojilor de struguri rosii alaturi de must; 
- un cupaj intre o cantitate mica de vin rosu si una mai mare de vin alb;  
- sau dupa o metoda numita “saignee” (sangerarea = in primele ore de fabricare a unui vin rosu, parte din must este varsat intr-o cuva separata). 

In functie de acest detaliu, vinul poate avea o nuanta de rose:
- pal
- petal
- cotton-candy
- cherry red
- ruby
- sau raspberry. 
Fiecare dintre ele cu gust distinct.

Ingredientul principal in producerea unui vin rose este soiul de struguri: neaparat rosu. Daca vinul “blush” este un cupaj de struguri albi si rosii, rose-ul autentic trebuie neaparat sa provina din struguri rosii. Cojile acestora sunt adesea indepartate la doar 24 de ore din must.

Rose-ul, vin fructat cu note de cirese, pepene galben, citrice si fructe de padure, este ideal pentru lunile calduroase si petrecerile in aer liber, iar servirea potrivita se face cu racire in prealabil.

Daca preferi un vin rose premium, atent selectionat, de la producatori cu traditie, la Expert Drinks il gasesti cu siguranta.

Vinul si anotimpurile

Daca pentru alte bauturi temperatura de afara si anotimpul nu marcheaza preferintele de consum, pentru alegerea vinului situatia este usor diferita. Trendurile in domeniu impart clar consumul in doua sezoane: cald si rece.

In sezonul cald (primavara – vara), meniul se diversifica, alimentatia “grea” din timpul iernii este echilibrata cu verdeturi, iar specificul vinului ales sufera si el modificari.
Criteriul principal in alegerea licorii potrivite este aroma fructata adusa in pahar de vinurile racoritoare. Sunt preferate vinurile albe si rose, mai usoare, insa unele sortimente de Pinot Noir, Merlot sau Shiraz sunt la fel de potrivite. 
Trebuie luata in calcul si temperatura de servire: sunt potrivite vinurile care se pot servi la temperaturi scazute. Totodata, pe lista se pot regasi si vinurile spumante, perfecte pentru cocktailuri surprinzatoare.

In sezonul rece (toamna - iarna), pe primul loc sunt vinurile rosii (Cabernet Sauvignon, Merlot), perfecte alaturi de carnea rosie si care “incalzesc” consumatorul, fiind bogate in tanini. Rose-urile, sau vinurile albe sunt mai rare, dar un Dry Riesling, ori un Pinot Gris pot oricand insoti cu succes un preparat “greu”. 
Vinul spumant este si el cautat iarna, mai ales in preajma Sarbatorilor. De asemeni, o specialitate savurata mai ales in sezonul friguros este vinul fiert (in retete clasice, sau exotice).

Despre vin in istorie

- Cand vorbim despre una dintre cele mai vechi si populare licori cunoscute in istorie, ar fi interesant sa stim ca primele urme arheologice dateaza din jurul anului 6.000 i.Hr, iar ca areal geografic pare sa fi fost regiunea Georgiei. Tot din mileniul 6 i.Hr. s-au gasit dovezi in Iran, iar in Sicilia sunt atestate informatii 1000 de ani mai tarziu.

- Unii specialisti merg mai departe, sustinand ca teritoriul de astazi al Chinei adapostea, in anul 7.000 i.Hr. producatori si consumatori de vin.

- In Grecia si Roma Antica, cultura vitei de vie infloreste, se pun bazele culturii vinului si sunt puse la punct primele procedee de fabricatie, predecesoare ale celor actuale. Dionisos la greci si Bacchus la romani dau nastere unor adevarate elemente de cult. Cat priveste transformarea fabricarii vinului in industrie, “vinovati” pentru asta sunt cu siguranta romanii.

- Tot romanii au diferentiat pentru prima oara vinurile in functie de zona de provenienta si au formulat, in anul 92 d.Hr. (pe vremea imparatului Diocletian), primele legi prin care se interzicea crearea de noi podgorii si desfiintarea a jumatate din cele aflate pe rod, pentru a le inlocui cu o cultura cerealiera (mult mai necesara pentru populatie).
- In Evul Mediu, raspandirea crestinismului in Europa a facut ca vinul sa fie in continuare parte importanta a ritualului zilnic. Daca in sud licoarea era suficienta pentru toate clasele sociale, in nordul mai rece era asociata vietii monahale si nobililor. Este momentul in care ia nastere “vinul manastiresc” in Germania si Franta, traditie mentinuta si astazi in multe tari. 

- Primul Catalog ce descrie numeroasele soiuri de struguri si varietatile de vin prezente pe piata dateaza din secolul al XIII-lea si este scris de calugarul Dominican Jofroi de Waterford.

- Dezvoltarea comertului in anii Renasterii a dus la o raspandire si mai mare a vinului, iar scriitorii vremii au preluat in operele lor denumirile unor sortimente cunoscute (cum ar fi vinul de Madeira), facandu-le si mai cautate. Se pastreaza totodata zonele geografice cu traditie si se nasc dezbateri despre superioritatea unuia, sau altuia dintre sortimentele reprezentative pentru fiecare tara. 

- Odata cu Revolutia industriala, productia de vin a luat amploare si au fost imbunatatite controlul calitatii si trasabilitatea. La finalul secolului XIX, un daunator numit filoxera (“importat” din SUA) distruge aproape 40% din podgoriile frantuzesti si se raspandeste in intreaga Europa. Este momentul in care soiurile europene sunt altoite cu soiuri americane, ca unica masura pentru stoparea extinderii molimei.

- Sunt totusi specialisti care pun rezistenta soiurilor pe seama proprietatilor solului si nu a unei altoiri prealabile. Dezbaterea ramane deschisa.

- In secolul al XX-lea, productia de vin este afectata de cele doua Razboaie mondiale, dar cumva vinificatorii reusesc sa vina cu noutati. Printre ele, ideea de “Denumire de Origine Controlata”, aparuta initial in 1935, in Franta, care implementeaza protectia marcilor apartinand anumitor areale geografice. Apelativul este preluat in Italia abia in 1962. 

- Un moment important in istoria vinului il reprezinta anul 1976 cand, la competitia internationala de profil, castiga locuri fruntase vinurile californiene. Considerati pana atunci cei mai buni producatori mondiali, francezii sunt nevoiti sa isi reconsidere pozitia, intrucat nivelul de competitor crestea. 

- Apar in aceeasi perioada si asa-numitele “wine bars”, locatii special concepute pentru consumatorii de vin, care aduc impreuna sortimente din toata lumea.

Vinul “tehnologizat”

Oricat de neobisnuita ar parea, comercializarea licorii bahice tine pasul cu noutatile din domeniul tehnologiei de ultima generatie. Astfel, intr-o perioada in care avem aplicatii pentru aproape orice domeniu de interes, cel al bauturilor in general si al vinurilor in special nu putea fi vitregit.
Iubitorii de bauturi din struguri pot descoperi, prin intermediul acestor “ajutoare”, tot ceea ii intereseaza in materie de soiuri, elemente coloristice, asocieri alimentare (“pairing”), momente ale zilei.
Astfel, data viitoare cand vor merge intr-un restaurant pentru masa de pranz si vor comanda o friptura, sau o portie de fructe de mare, aplicatii precum: Vivino, Delectable Wine, Hello Vino, Wine Searcher, sau Wine Dictionary ii vor putea ajuta sa gaseasca cea mai potrivita bautura pentru ei.
Pentru cautatorii de experiente de gust direct in crama, sau de evenimente in domeniu, sunt aplicatii precum: Cellar Tracker, sau Wine Events, care le pun la dispozitie liste intregi de producatori, review-uri ale unor somelieri cunoscuti si specialist in domeniu, recenzii si observatii ale altor iubitori de vinuri, functii de scanare si identificare ale tipului de bautura, dar si un istoric al consumului. 
Tot ca un jurnal de consum functioneaza si Wine Notes, care vine in plus si cu un dictionar de termeni din domeniu.

Vinum - fun facts

- Platon a recomandat consumul moderat de vin pana la 40 de ani; dupa aceasta varsta, vinul poate fi baut ca “tratament” pentru neplacerile batranetii 
- Hippocrate, parintele medicinei moderne, includea vinul in toate tratamentele prescrise (fara sa mentioneze asta in “Juramantul” sau)
- Grecia pastreaza inca din Antichitate obiceiul de a adauga in vin o rasina specifica, fapt ce da licorilor proprietati distincte de cele produse in alte zone
- Primele reguli de productie, depozitare si control al vinului au fost concepute de calugarul benedictin Dom Perignon
- Cei mai mari consumatori de vin din lume sunt locuitorii Vaticanului: 70 de litri/cap de locuitor/an
- Primele sortimente de bere au avut la baza struguri fermentati natural 
- “Vinul de gheata” (Eiswein), singurul sortiment produs din struguri inghetati, a fost inventat de germani 
- Barbatii sunt mai rezistenti decat femeile atunci cand vorbim despre cantitatea de alcool ingerata. Explicatia este simpla: o enzima de la nivelul stomacului (care metabolizeaza alcoolul) se gaseste in numar mai mare la domni, acestia putand consuma o cantitate dubla fata de doamne (cu aceleasi efecte).

Vinul este asemenea unei fiinte vii: lumina, zgomotul si variatiile de temperatura il “deranjeaza”, schimbandu-i adesea insasi structura moleculara. 

Un vin bun, realizat de specialisti si Case cu traditie, pastrat in conditii optime si recomandat in functie de “pairing-ul” ideal, poate aduce atat beneficii pentru sanatatea consumatorului, cat si o experienta de consum cu adevarat memorabila.

Unde gasesti vinuri premium, atent selectionate si idei de cadouri cu parfum de struguri? La Expert Drinks am cautat pentru tine adevarata savoare.

Descopera oferta noastra de vinuri albe, vinuri rosii si vinuri rose!